Un valt de lucru dintr-o linie poligrafica sau de prelucrare a lemnului isi pierde geometria cu mult inainte ca miezul sau metalic sa se uzeze: se uzeaza tocmai stratul de contact, iar banda incepe sa devieze si presiunea sa fluctueze. Cumpararea unui valt nou pentru o suprafata uzata cu cativa milimetri este scumpa si de durata. Placarea cu poliuretan reda geometria exacta pe miezul vechi, iar stratul turnat rezista la abraziune de 2-5 ori mai mult decat cauciucul. In continuare voi explica de ce poliuretanul depaseste cauciucul si caprolonul pe valturi, cum se alege duritatea, dupa ce tehnologie se aplica stratul si ce este necesar pentru a comanda o reconditionare dupa desenul dumneavoastra.
De ce este mai avantajos sa placi un valt cu poliuretan decat sa il inlocuiesti
Placarea pastreaza cea mai scumpa parte a ansamblului, miezul metalic cu fusurile de rulment, si inlocuieste doar stratul de lucru uzat. De aceea reconditionarea valtului cu poliuretan este aproape intotdeauna mai ieftina si mai rapida decat fabricarea unui valt nou, iar ca durata de viata acoperirea depaseste atat cauciucul, cat si metalul.
Stratul de poliuretan uzat se indeparteaza pana la metal, miezul se verifica la bataie, suprafata se pregateste si se toarna un strat nou. Dimensiunile de asezare si geometria se pastreaza, astfel incat valtul revine in linie fara reslefuirea fusurilor si fara reacordarea cu ansamblurile invecinate. Un valt metalic fara acoperire, dimpotriva, la uzura se reslefuieste la un diametru mai mic sau se caseaza, iar un strat de cauciuc rezista de cateva ori mai putin decat unul de poliuretan.
La rezistenta fata de mediu poliuretanul castiga de asemenea. Suporta contactul cu uleiuri tehnice, fluide hidraulice si produse petroliere, nu absoarbe umezeala, nu corodeaza si nu mucegaieste. Un interval de lucru de la -60 la +100 C permite montarea valtului placat atat in zone reci, cat si in zone incalzite, unde cauciucul s-ar intari sau ar curge. Tocmai de aceea un ciclu de placare acopera adesea mai multe cicluri de inlocuire a acoperirii din cauciuc.
Comparatie in cifre a acoperirilor valturilor
Poliuretanul depaseste cauciucul si caprolonul prin combinatia de rezistenta la uzura, rezistenta mecanica si elasticitate, in timp ce metalul gol ii este inferior la capacitatea de a amortiza socul si la rezistenta la coroziune. Caracteristicile de referinta conform testelor standard sunt rezumate mai jos.
| Material | Abraziune (DIN 53516), mm3 | Temperatura de lucru, C | Duritate | Rezistenta la rupere, MPa | Rezistenta la uleiuri |
|---|---|---|---|---|---|
| Poliuretan (TIMOL) | 38-39 | -60…100 | 85A-95A | 39-87 | excelenta |
| Cauciuc SBR | 100-200 | -40…80 | 40A - 80A | 8-20 | scazuta |
| Cauciuc NBR | 80-150 | -30…100 | 40A - 90A | 10-25 | buna |
| Cauciuc natural | 60-130 | -50…70 | 30A - 80A | 20-30 | scazuta |
| Caprolon (PA6/66) | 30-90 | -40…100 | 75D - 85D | 60-85 | buna |
Diferenta de abraziune determina durata de viata. La poliuretan este de 38-39 mm3, la cel mai raspandit cauciuc SBR de 100-200 mm3, adica stratul de cauciuc, in conditii egale, se toceste de cateva ori mai repede. Cauciucul natural are un revenire mai mare, dar abraziunea sa de 60-130 mm3 si rezistenta slaba la uleiuri il fac nesigur in valturile industriale care intra in contact cu lubrifianti. Caprolonul este apropiat de poliuretan la uzura (30-90 mm3) si foarte rezistent (60-85 MPa), insa este rigid, nu inveleste banda si este fragil la soc, asa ca se potriveste mai degraba pentru bucse si ghidaje decat pentru valturi de presare.
Poliuretanul ramane compromisul care functioneaza: abraziune scazuta, rezistenta ridicata de 39-87 MPa si o elasticitate care mentine o presiune uniforma pe toata lungimea corpului valtului.
Pentru valturi conteaza separat comportamentul materialului sub indoire ciclica. Cauciucul si cauciucul natural obosesc treptat si crapa de-a lungul marginilor zonei de lucru, in timp ce caprolonul la socuri repetate se ciobeste, deoarece nu este elastic. Poliuretanul, cu elasticitatea sa de revenire de 34-61 la suta, isi reia forma dupa fiecare ciclu de sarcina si nu acumuleaza fisuri de oboseala la fel de repede ca cauciucul. Tocmai de aceea un valt placat cu poliuretan pastreaza o geometrie de contact stabila pe toata durata de viata, nu doar in primele luni dupa schimbarea acoperirii.
Tehnologia placarii valturilor: pregatire si turnare
Calitatea placarii valtului nu este determinata de poliuretanul in sine, ci de pregatirea miezului si de aderenta. Stratul turnat rezista zeci de ani daca interfata metal-polimer este realizata corect si se delamineaza in cateva luni daca suprafata a fost pregatita neglijent.
Lucrarea incepe cu indepartarea acoperirii vechi pana la metalul curat si controlul miezului: se verifica bataia, se niveleaza suprafata si se face sablarea pentru dezvoltarea microreliefului. Apoi se aplica un grund de aderenta care leaga chimic otelul sau fonta cu poliuretanul. Mai departe poliuretanul se toarna in forma prin turnare libera si se polimerizeaza, dupa care corpul valtului se slefuieste la cota pentru cilindricitatea si asezarile necesare. Duritatea stratului se stabileste in etapa de alegere a marcii, de la 50 Shore A pentru valturi de presare moi pana la 70 Shore D pentru valturi de antrenare dure.
La valturile de presare nu este intotdeauna nevoie de poliuretan dur. Un strat mai moale in intervalul 60-80 Shore A ofera o amprenta de contact mai lata si o presiune a benzii mai uniforma, iar aceasta conteaza mai mult decat duritatea maxima acolo unde valtul nu transmite o forta de tractiune mare. Mariti duritatea doar pentru valturile de antrenare cu presiune specifica ridicata, altfel veti pierde uniformitatea contactului.
Grosimea stratului se alege in functie de sarcina si diametrul miezului: prea subtire ajunge repede la metal, prea gros se incalzeste. Mai multe detalii despre serviciul de placare cititi in sectiunea Servicii.
Unde lucreaza valturile din poliuretan si cum se intretin
Valturile din poliuretan se afla in ansamblurile de presare, de ghidare, de transport si de antrenare ale liniilor de prelucrare a lemnului, textile, de prelucrare a metalelor, chimice, ale celulozei si hartiei si poligrafice. Sarcina lor este de a ghida si a presa banda, hartia, furnirul sau tesatura fara alunecare si fara a lasa urme pe material, deoarece poliuretanul nu lasa amprente si nu atrage impuritati.
Intretinerea unui valt placat este minima: curatarea periodica a suprafetei de depuneri si controlul integritatii stratului. Poliuretanul nu corodeaza, nu putrezeste si nu se teme de umezeala, asa ca valtul nu are nevoie de acoperiri protectoare sau de ingrijire speciala. Cand stratul de lucru ajunge la limita de uzura, valtul se trimite din nou la placare, iar ciclul se repeta fara pierderea dimensiunilor de asezare. Dimensiunile disponibile si tipurile de produse sunt prezentate in catalog.
Culoarea stratului de poliuretan nu influenteaza calitatea, deoarece materialul in sine este incolor, iar pigmentul adauga doar o nuanta pentru marcare sau control vizual al uzurii. Acest lucru este comod pe liniile unde pozitiile intr-un ansamblu se disting dupa culoarea diferita a valturilor. Mai important este altceva: un valt placat nu lasa urme pe banda si nu atrage praf, astfel incat materialul finit iese mai curat, iar ansamblul isi pastreaza mai mult timp aspectul ingrijit fara curatare frecventa.
Cum comandati placarea unui valt pentru productia dumneavoastra
Pentru un calcul precis fabrica are nevoie de desenul valtului sau de mostra uzata insasi, impreuna cu conditiile de lucru: sarcina, viteza de rotatie, temperatura, tipul materialului in contact cu valtul si duritatea necesara. Pe baza acestor date tehnologul alege marca de poliuretan, duritatea si grosimea stratului, iar productia reproduce geometria dupa asezari cu tehnologia turnarii libere.
Acest format este potrivit atat pentru reconditionarea ocazionala a unui singur valt, cat si pentru placarea in serie a unui set pentru o linie noua. Pentru a primi o propunere tehnica pentru sarcina dumneavoastra, contactati fabrica TIMOL prin pagina Contacte: trimiteti desenul sau mostra si descrieti regimul de exploatare, iar fabrica va calcula reconditionarea pentru ansamblul dumneavoastra concret.
